0 8 minute 2 luni

Sfârşit de poveste în privinţa scheletelor descoperite în vara lui 2019 în curtea Cercului Militar din Caransebeş, eveniment despre care presa a relatat pe larg la vremea respectivă şi chiar după aceea, pe măsură ce săpăturile scoteau la iveală noi relicve. Astăzi, osemintele au fost înhumate în cimitirul din cartierul Pipirig, în prezenţa şefului Poliţiei Locale, Florin Bojin, şi a reprezentantului Serviciului Public de Întreţinere şi Reabilitare, Stelian Cornea, slujba religioasă fiind oficiată de pr. Dorel Popescu, de la Parohia „Pogorârea Sfântului Duh”.

Osemintele au fost aduse în opt saci de reprezentantul Secţiei Parchetelor Militare de la Bucureşti, Alexandru Popa, şi în alţi patru saci de colegul său de la Timişoara, acolo unde ele au fost trimise pentru expertiză.

În Adresa înaintată Primăriei Caransebeş de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, se arată că „În Dosarul Penal Nr. 3/P/2021, în care au fost efectuate cercetări sub aspectul comiterii de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439, alin. 1, lit. a, e şi k C.p., privind posibile acte de tortură, omor şi omor calificat, săvârşite de către cadre militare ale fostei Securităţi, cu ocazia cercetării la faţa locului efectuate în cursul anului 2019 în curtea Căminului de Garnizoană Caransebeş, unde şi-a avut sediul fosta Securitate Caransebeş, au fost descoperite mai multe rămăşiţe umane reprezentând fragmente osoase care proveneau de la mai multe persoane. În urma examinării medico-legale antropologice a fragmentelor osoase de către I.M.L. Timişoara, s-a stabilit că segmentele osoase aparţin unor persoane adulte, cel mai probabil de sex masculin, cu vârste între 30-55 de ani, nu prezintă urme traumatice şi ar avea o vechime a înhumării de peste 75-100 de ani. În consecinţă, prin Ordonanţa Nr. 3/P/2021, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor sus-menţionate, potrivit dispoziţiilor art. 16, alin. 1, lit. b din Codul de Procedură Penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală”.

În consecinţă, sarcina de a înhuma osemintele a revenit Poliţiei Locale Caransebeş şi Serviciului Public de Întreţinere şi Reabilitare. „În urma primirii acelei Adrese de la Parchetele Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, am făcut, la rândul nostru, Adrese către Episcopia Caransebeşului, către Asistenţa Socială, Serviciul Public de Întreţinere şi Reabilitare şi Starea Civilă, privind eliberarea unei adeverinţe de înhumare. Am primit toate documentele necesare, aşa că azi am organizat procedura de reînhumare. Toate osemintele au fost puse într-un sicriu, iar pe cruce scrie «Necunoscuţi», după care întocmim un proces-verbal pe care-l vom trimite către Parchetele Militare”, a spus şeful Poliţiei Locale, Florin Bojin.

Totul a început în luna iunie 2019, când un grup de arheologi şi reprezentanţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc au venit la Caransebeş pentru a face cercetări la presupusele gropi comune din curtea Cercului Militar, unde se bănuia că au fost înhumate unele dintre victimele Rezistenţei anticomuniste din Munţii Banatului.

Gheorghe Petrov, arheolog în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, care, o vreme, a fost detaşat la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a declarat că cercetările din curtea Cercului Militar din Caransebeş au continuat în toamna lui 2019, pentru ca ultima campanie să aibă loc în luna mai 2021.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Parchetul Militar Timișoara au făcut cercetări, după ce, în luna iunie 2019, au fost descoperite patru schelete umane care se bănuia că ar fi fost ale unor opozanți anticomuniști omorâți în anchetele fostei Securități sau au fost executați prin împușcare în urma unor sentințe judecătorești, iar în octombrie, echipa care desfăşura cercetări a descoperit încă trei schelete umane în aceeaşi zonă.

„În primele două campanii noi am depistat 13 morminte, dintre care trei comune, unul cu patru defuncţi, unul cu doi şi încă unul tot cu doi defuncţi, restul fiind morminte individuale, iar în cea de a treia încă nouă schelete. Toate scheletele care s-au recuperat în primele două campanii au fost duse pentru analiză la Institutul de Medicină Legală din Timişoara, unde s-a făcut o constatare relativă asupra vechimii lor, cum că ar data din urmă cu o perioadă cuprinsă între 50 şi 70 de ani. În două dintre morminte au fost descoperite două medalioane de pelerinaj, de factură catolică, însă acestea nu pot fi folosite pentru o datare exactă, pentru o restrângere cronologică a acestor gropi, dar bănuim că ele, cel puţin, sunt din perioada antebelică. Oricum, toate sunt din epoca contemporană, dar nu putem şti care sunt de dinainte de Al Doilea Război Mondial şi care de după, ca să fie puse în relaţie directă cu perioada comunistă şi cu crimele Securităţii. Dacă sunt antebelice, atunci le poţi lega numai de activitatea Penitenciarului, pentru că gardul lângă care săpăm este, practic, limita de proprietate dintre fostul Penitenciar, actualmente Liceu tehnologic, şi spaţiul care, din 1944, este în administrarea Ministerului Apărării”, a mai spus, în 2021, Gheorghe Petrov.

Clădirea care adăpostește Cercul Militar din Caransebeş a fost construită în anul 1885, cu destinația de liceu pentru fete. Începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei. După informațiile de care dispune Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, imobilul a servit timp de câțiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiș, o structură militarizată a Securității comuniste, înființată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acțiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomuniști din zona Banatului.

În apropiere, într-o clădire situată pe Str. Horia, s-a aflat până prin anul 1959 și sediul Securității din Caransebeș, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află și fosta clădire a Penitenciarului, astăzi având destinație de Liceu tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spațiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton.

Adrian CRÂNGANU