În 2017, administraţia locală a comunei Bucoşniţa a hotărât să reia o veche tradiţie, care lipsise din spaţiul cultural al satului Petroşniţa în ultimii 20 de ani – Mătcălăul. A urmat o nouă pauză, de şase ani, astfel că sărbătoarea s-a ţinut din nou în 2023, anul acesta ea având loc marţi, 14 mai.
Mătcălaul este un obicei specific bănăţean şi se ţine în prima zi de marţi de după Paşte. Despre semnificaţiile acestei sărbători le-a vorbit celor prezenţi în Căminul Cultural din Petroşniţa – localnici, reprezentanţi ai administraţiei locale, în frunte cu primarul Vichente Suru – Ana-Maria Cristoi, elevă în clasa a III-a la Şcoala Gimnazială din localitate, ea dând citire unor idei culese din cartea „Obiceiuri în Banatul de Munte”, a profesorului Aurel Isac.
„Mătcălăul este un obicei de mare sensibilitate etică şi are ca scop legarea de prietenii între copii şi tinerii necăsătoriţi. Acesta se ţine în foarte puţine sate. Are nişte reguli de la care nimeni nu are dreptul să se abată, şi aş aminti aici legarea prieteniilor, care se face numai între copii şi tinerii necăsătoriţi. Nu se pot «mătcuţi» băiat cu fată, decât fete cu fete şi băieţi cu băieţi. Numele obiceiului vine de la cuvântul «matcă», cuvântul prieteniei legate între fete. Organizarea acestui obicei este exclusiv doar a fetelor, în sensul că părinţii a două, trei fete «pun muzica», organizează localul şi desfăşurarea întregii manifestări. De asemenea, jocul, dansul popular, este «condus», contrar obiceiului, de fete, adică hora este începută de fete, iar băieţii «intră» la joc, între fete, după ceva timp. Exact invers ca la horele ţărăneşti obişnuite, unde jocul este «căpărât» (tocmit) şi condus de bărbaţi”.
De data aceasta, ploaia a încurcat puţin planurile participanţilor, „regia” care ar fi trebuit să respecte regulile enumerate de prof. Aurel Isac suferind unele modificări. Astfel, dansul nu s-a mai desfăşurat în faţa Căminului pentru Persoane Vârstnice din Petroşniţa, ci în sala mare a Căminului cultural. De asemenea, cei prezenţi la eveniment nu s-au mai deplasat „La Mărul de Sânpetru”, un măr foarte timpuriu, plin de flori, din grădina unei case alese de organizatori, ci au rămas în continuare în Căminul cultural, pomul fiind înlocuit cu câteva ramuri înfrunzite. Femeile care au pregătit de dimineaţă „turcili” (langoşi din făină de grâu) şi zahărul necesar au venit şi ele la Cămin. După aceea, tinerii au venit la ramurile înverzite, au ciocnit ouăle roşii şi s-au sărutat, această prietenie asemănându-se cu legarea „fraţilor de cruce”, cu diferenţa că durează o viaţă întreagă.
La terminarea ceremonialului, tinerii au oferit muzicanţilor ouăle pe care le-au ciocnit la „mătcuţit”, după care fetele au început jocul, ele conducând hora până când petrecerea s-a terminat.
Programul muzical a fost asigurat de Formaţia Laly Todor, solist vocal Trandafir Bănăţeanu, toţi din Oţelu Roşu.
Organizatorii Mătcălăului au fost Consiliul Local şi Primăria Comunei Bucoşniţa, cu sprijinul unor localnici inimoşi care îşi doresc ca tradiţiile populare să nu se piardă, „sufletul” evenimentului fiind Marinela Jurja.
Bianca METEŞ
Foto: Adrian JURJA