Dacă prin desaga lui Moș Crăciun s-ar afla și darurile unor „drumuri de colinde”, atunci, negreșit, pe câteva dintre acestea le-ar livra Corului „Grănicerii Văii Bistrei” din Voislova. Și, cum menirea darurilor este să-i bucure pe cei care le primesc, în acest an ne-am bucurat de primirea unei invitații pe care Moșul ne-a adus-o de la bănățenii din Voivodina, Republica Serbia, respectiv de la Societatea Literar Artistică „Tibiscus” din Uzdin, care, împreună cu Parohia Ortodoxă Română din Uzdin, au organizat, în data de 14 decembrie, cea de-a XXXIV-a ediție Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă la români intitulat „Fie în veci Lădudat”.
Pentru că o bucurie nu poate fi deplină dacă nu este împărtășită și cu ceilalți, coriștii de pe Valea Bistrei și-au luat în serios rolul de vestitori ai Nașterii Mântuitorului, și-au pregătit în traistă un bogat repertoriu de colinde românești și au pornit spre Uzdin, nelăsând ca vremea mohorâtă, dominată de o ploaie măruntă, ce a prezentat pe alocuri tentative de transformare în lapoviță, să le umbrească bucuria.
Evenimentul la care am fost invitați s-a desfășurat pe scena Casei de Cultură „Doina” din Uzdin și a beneficiat de sprijinul Consulatului General al României din Vârșeț, prin prezența d-nei consul general Anca Corfu, al Episcopiei „Dacia Felix” din Vârșeț, prin preot. Moise Lința, și al Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia, prin președintele acestui organism, dl. Daniel Magdu, manifestarea fiind difuzată și la Televiziunea din Novi Sad.
Despre comunitatea românească din Uzdin aflasem lucruri interesante, în special despre activitățile organizate de Societatea Literar Artistică „Tibiscus”, pe al cărei neobosit promotor și susținător – poetul, scriitorul și jurnalistul Vasile Barbu – am avut prilejul să-l cunoaștem anterior, cu prilejul unui alt concert de colinde, susținut de corul nostru în anul 2018, la Biserica Ortodoxă Română din localitatea Seleuș (comuna Alibunar), tot în Banatul Sârbesc. Și nu mică ne-a fost surpriza când am văzut amplasat în fața Casei de Cultură „Doina” din Uzdin un bust al poetului nostru național, Mihai Eminescu, iar pe holurile Casei de cultură am admirat o expoziție de tablouri ale pictorilor naivi uzdineni, aceștia fiind recunoscuți pentru arta lor pe plan internațional. De asemenea, am descoperit o vastă colecție de diplome și trofee pe care formațiunile artistice din Uzdin le-au obținut de-a lungul vremii la festivalurile și concursurile la care au fost prezenți.
Am fost onorați să participăm la acest festival, alături de alte formații artistice ale comunităților românești din Voivodina, dar și din România, care au prezentat datini și obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă și au susținut, la rândul lor, recitaluri de colinde. Astfel, alături de corul nostru au mai urcat pe scenă Ansamblul „Gheorghe Lifa” al Societății Literar Artistice „Tibiscus” din Uzdin, Corul feminin al Parohiei Uzdin, elevii de la Școala Generală „Sfântul Gheorghe” din Uzdin, Școala Generală „Alxandar Sabovliev” din Ecica și Școala Generală „George Coșbuc” din Torac, colondători din Arad, Voiteg, Torac și Uzdin, evenimentul încheindu-se cu recitalul Corului bărbătesc al Societății Literar Artistice „Tibiscus” din Uzdin.
Repertoriul prezentat de Corul „Grănicerii Văii Bistrei”, dirijat de prof. Daniela Chițiga, a fost compus din cinci colinde românești, armonizate pentru coruri la patru voci: „La Bethleem colo-n jos”, de Nicolae Lungu, „Departe într-o iesle”, de Valentin Popovici, „Doamne a Tale cuvinte”, de Gheorghe Șoima, „La poartă la Ștefan Vodă”, de Timotei Popovici, și „Bună vreme gazdă aleasă”, de Dumitru D. Stancu.
După încheierea evenimentului, am fost invitați de către gazdele noastre la o masă comună, pregătită la Casa Românească din Uzdin, un adevărat sanctuar al culturii, locul unde au poposit, venind pe „drumuri de spice”, multe dintre personalitățile literaturii române contemporane. Într-un asemenea spațiu, doar privind la fotografiile scriitorilor care au trecut pragul casei și văzând multitudinea de afișe ale manifestărilor literare organizate aici, este imposibil să nu simți acea atmosferă boemă și plină de creativitate care a însoțit evenimentele respective și care parcă s-a impregnat în zidurile clădirii.
Am avut, la rândul nostru, ocazia să gustăm din preparatele de post pregătite de gazdele noastre, din care nu au lipsit ciorba și friptura de crap prins din râul Timiș, unul dintre cele mai importante cursuri de apă din zona Banatului, ce străbate atât municipiul Caransebeș, capitala gugulanilor, cât și localitățile din Voivodina. Din conversațiile purtate cu gazdele noastre, am descoperit că ne leagă de Uzdin nu doar apele Timișul, denumit în antichitate Tibiscus, ci și dulcele grai bănățean pe care ne-a fost dat să-l auzim, așa cum era el vorbit de către bunicii noștri pe ulițele satelor, cu multe din arhaisemele și regionalismele specifice acestui dialect.
În cele din urmă, ne-am luat rămas-bun de la uzdineni aproape de lăsarea serii, când, printre norii ce păreau că învăluie pusta Banatului Sârbesc, răzbăteau ultimele raze, ca niște ghirlande atârnate de bolta cerească, ce păreau să vegheze din depărtări viitoarele „drumuri de colinde”, ce vor lega comunitățile noastre.
Închei prin a mulțumi scriitorilor Nicolae Toma și Daniel Luca, care au contribuit la medierea participării corului nostru la acest festival, poetului Vasile Barbu și gazdelor noastre din Uzdin, primarului Iustin Doru Cîrdei, viceprimarului Petru Gander și Consiului local al comunei Zăvoi, care au facilitat deplasarea în Serbia.
Firuț MIHUȚ