În ultima şedinţă de anul trecut a legislativului local, managerul Adrian Dumbravă le-a prezentat consilierilor, pe scurt, situaţia în care se găseşte, în momentul de faţă, Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş, solicitând, totodată, o întâlnire cât mai urgentă cu aceştia, în care acele cifre să fie discutate mai detaliat, astfel încât aleşii municipali să hotărască în deplină cunoştinţă de cauză viitorul unităţii medicale, care nu stă deloc pe roze.

În decembrie 2022, datoria spitalului era de 11.047.926 de lei, din care 7.500.000 de lei în arierate, adică datorii cu o vechime mai mare de 90 de zile. De la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, unitatea medicală are de primit peste 300.000 de lei, bani pe care Adrian Dumbravă nu credea că-i va încasa în viitorul apropiat. Cu această sumă, datoria spitalului ar scădea sub 11 milioane de lei, a mai adăugat managerul.

„Până la 31 decembrie, noi am fost decontaţi, fiind un spital suport COVID, la cheltuială, de asta ne-am permis lucrul acesta. De la 1 ianuarie 2023, însă, lucrurile se schimbă şi vom fi decontaţi la realizări. La momentul acesta, gradul de ocupare al spitalului este de 55-60 la sută. Asta înseamnă cheltuială cu fiecare pat pe care noi îl avem neocupat, prin personalul pe care, oricum, îl alocăm, fiindcă normativul spune că fie ai trei pacienţi pe secţie, fie că ai 30, oamenii trebuie să fie acolo. Eu am venit cu o propunere, nu de desfiinţare a posturilor, ci doar de mişcare a lor, şi nu a trecut. Pentru că, de la 1 ianuarie, trecem pe acest sistem de decontare, iar în luna februarie nu vor fi bani de salarii, rugămintea mea este ca, în ianuarie, să avem o şedinţă în care vă voi prezenta fiecare secţie, ce cheltuială are, ce venit ar trebui să aibă, fiindcă sunt compartimente şi secţii care trebuie desfiinţate, şi trebuie să luăm decizia asta. Altfel, în februarie, martie, nu ne vom putea lua salariile”, a mai spus atunci Adrian Dumbravă.

Acea şedinţă a avut loc în data de 19 ianuarie, la întâlnire participând aleşii locali, primarul Felix Borcean, viceprimarul Felician Pasere, city-managerul Florin Bogdea, liderul sindicatului din spital care reuneşte cei mai mulţi membri, precum şi dr. Lorenzovici Laszlo, directorul general al Hospital Consulting, firma de consultanţă cu care colaborează spitalul caransebeşean.

Apelând la grafice şi tabele, Lorenzovici Laszlo le-a prezentat participanţilor rezultatele auditului efectuat la spital pe primele nouă luni din 2022, atât punctual, referindu-se la unitatea medicală din municipiu, cât şi la nivel naţional, în raport cu alte spitale din ţară, în ideea de a face o strategie pentru următoarele trei luni. În momentul de faţă – a spus acesta –, cel mai mare pericol pentru spitalele din România este lipsa de activitate, care generează lipsă de încasări, în condiţiile în care cheltuielile se menţin la un nivel constant, iar deficitul deranjează atât managementul, cât şi proprietarii, respectiv primăriile şi consiliile locale sau judeţene. De aceea, e foarte important să fie îndeplinite câteva obiective – libertate de mişcare pentru spital şi medici, stabilirea sarcinilor pe care trebuie să le îndeplinească aceştia, modul în care să se mobilizeze şi cum să se adapteze la noua realitate.

Directorul general al firmei de consultanţă a mai subliniat existenţa unor discrepanţe între numărul de pacienţi trataţi în diferite compartimente ale spitalului, de unde şi rezultatele bune sau slabe înregistrate de acestea.

„Am propus mai multe măsuri. La o parte din ele să vă gândiţi, ca să putem să luăm împreună o decizie. Acum negociem cu sindicatul din spital Contractul colectiv de muncă pentru următorii trei ani. Nu am vrut să-l semnez până nu am văzut cum vor fi făcute decontările, fiindcă se schimbă treaba cu pandemia, să vedem ce venituri avem, cât e deficitul. Sunt multe segmente pe care putem să mai facem nişte economii, nu foarte mari, iar noi acum cel mai mult trebuie să lucrăm la venituri, şi aşa e şi cel mai sănătos. Dar echitabil este ca sporurile de secţie, care diferă de la o secţie la alta, avem unele care au şi 80 la sută sporuri, deci acestea să fie modificate, fiindcă nu am cum să dau sporuri maxime la o secţie care nu este performantă. Sunt şi secţii – Cardiologie, Neurologie, Interne – unde chiar se munceşte, au grad de ocupare de peste 90 la sută, iar pe oamenii care lucrează acolo aş vrea să-i stimulez, să fie o diferenţă între ei şi ceilalţi, şi poate că lor le lăsăm sporul maxim. De asemenea, munca unui registrator, care este foarte importantă, dar avem vreo 26, poate fi făcută de o asistentă. Ce să facem dacă nu sunt bani?!”, a spus Adrian Dumbravă.

O altă idee a managerului a fost aceea ca munca personalului auxiliar – paza sau serviciul la centrala termică – să fie preluată de cei de la Serviciul Public de Întreţinere şi Reabilitare. De asemenea, Adrian Dumbravă a mai propus ca unele secţii sau compartimente care nu au rezultate bune să fie contopite, dând ca exemplu Chirurgia, al cărei personal ar putea să deservească şi ORL, unde există angajaţi în plus.

„Eu am propus ca, în următoarele două luni, personalul din secţiile care nu merg nu-şi va lua salariile la timp, fiindcă nu produc, şi, dacă nu se va vedea o creştere de cel puţin 20 la sută, propunerea mea va fi închiderea acestora. Altfel, e periclitat tot spitalul, riscăm să nu mai fim finanţaţi şi să se închidă în câteva luni, şase, şapte…”, a mai spus Adrian Dumbravă.

De asemenea, s-au mai iscat discuţii legate de sporurile de COVID pe care conducerea spitalului trebuie să le achite membrilor de sindicat, ca urmare a punerii în aplicare a unor sentinţe judecătoreşti, în care cei mai activi s-au dovedit consilierii Simion Paica, Aurel Păsat şi Petru Schinteie.

În final, Adrian Dumbravă a promis că în şedinţa din luna februarie a Consiliului local va veni cu unele propuneri pe care le va supune atenţiei aleşilor municipali.

Sonia BERGER