0 5 minute 3 luni

Despre Via Transilvanica se vorbeşte tot mai mult în ultima vreme, poate şi fiindcă termenul la care proiectul Asociaţiei „Tăşuleasa Social” va fi inaugurat este tot mai aproape, cu fiecare zi. Nu demult, au sosit în judeţ ultimele 157 de borne sculptate care vor jalona traseul, iar în aceste zile, toate unităţile administrativ-teritoriale pe care acesta îl străbate s-au apucat serios de lucru pentru a amenaja sectoarele care le revin.

Este şi cazul comunei Băuţar, unde se lucrează intens, cu atât mai mult cu cât satul aparţinător Bucova este poarta de intrare a Viei Transilvanica în Caraş-Severin.

„La ultima vizită a organizatorilor în judeţul nostru, am primit 14 borne, pe care le vom monta pe cei peste 15 kilometri de traseu de pe teritoriul comunei Băuţar, acesta începând de la limita cu judeţul Hunedoara, de la Porţile de Fier ale Transilvaniei, de la Bucova, şi terminându-se la gara din Băuţar. Este vorba despre traseul de cale ferată care a fost dezafectat, acolo unde acum nu mai există nimic. De luni, 5 iulie, noi am început lucrările, am defrişat, nivelăm cu ajutorul unui buldozer şi încerc să găsesc un compactor ceva mai mare, pentru a tasa piatra rămasă după ce şinele de cale ferată şi traversele au fost luate. De asemenea, vreau să mai construiesc patru podeţe, fiindcă este nevoie de ele pe traseu. Aici exista o linie de cale ferată cu cremalieră, însă prin 1978 tronsonul Bucova – Haţeg s-a închis, iar ulterior, după anul 2000, o firmă de la Bucureşti a dezafectat tronsonul respectiv. Pe teritoriul comunei noastre va fi un tronson pentru biciclişti sau pentru cei care vor să străbată la pas acest traseu”, ne-a spus Romeo Răduţă, primarul comunei Băuţar.

De la Băuţar, traseul va trece pe la Marga, comună care are un drum forestier pe care administraţia locală s-a angajat să îl deschidă, apoi va continua pe teritoriul comunei Zăvoi, prin Voislova, unde a fost identificată o linie ferată de tip „Mocăniţă”, iar de acolo mai departe, spre Oţelu Roşu.

Lucrările de amenajare a traseului pe teritoriul comunei Băuţar sunt finanţate din bugetul propriu, dar şi din ajutoare. „Momentan, costurile le susţinem noi. Avem trei composesorate care ne sprijină, dar şi persoane fizice. Eu vreau să termin lucrările până marţi, 20 iulie, cu tasare, cilindrare şi compactare, să fie cât de cât accesibil traseul, pentru că în 24 iulie avem recepţia şi inaugurarea întregului proiect Via Transilvanica. La noi discutăm despre o fostă cale ferată, unde este foarte mult pietriş, un fel de balast, o piatră care are şi nisip prin ea. E o lucrare care va înfrumuseţa peisajul, fiindcă respectivul tronson de cale ferată e închis de 40 de ani, răstimp în care acolo a crescut vegetaţia, au crescut copaci, fiind aproape inaccesibil”, a mai spus Romeo Răduţă.

Proiectul – a mai spus edilul – este benefic pentru comună, mai ales că, din discuţiile purtate cu reprezentanţii Asociaţiei „Tăşuleasa Social”, a înţeles că mai târziu vor exista şi nişte fonduri pentru realizarea unor investiţii şi chiar posibilitatea asfaltării traseului.

„Două zile, l-am avut oaspete la primăria noastră pe Principele Nicolae, care e voluntar în acest proiect, ne-a sprijinit, am descărcat bornele, am parcurs traseul, implicarea este foarte mare. De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean, Romeo Dunca, şi primarul Reşiţei, Ioan Popa, se implică foarte mult la nivel de judeţ”, a mai spus Romeo Răduţă.

Să mai spunem că proiectul Via Transilvanica a fost demarat de Asociația „Tășuleasa Social” în 2018, acest lucru însemnând marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj cu o lungime de 1.400 de kilometri, străbate un număr de peste 150 de unităţi administrativ-teritoriale din zece județe, respectiv Mehedinți, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Suceava şi Caraş-Severin, pe teritoriul judeţului nostru acesta măsurând 256 de kilometri, fiind astfel cel mai lung tronson dintre toate.

Traseul pornește de la Putna, în Bucovina, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta Turnu-Severin, fiind destinat tuturor iubitorilor de mișcare în natură, de pelerinaje pe jos, călare sau cu bicicleta.

Bogdan NAUM