Pentru iubitorii de cultură, începutul de an 2026 vine cu o veste cum nu se poate mai tristă: astăzi a încetat din viață, la vârsta de 87 de ani, Maestrul Dumitru Jompan, renumitul muzicolog de la Marga, după ce, în decembrie 2024, a suferit enorm după pierderea celei care i-a fost soție și omul care, o viață, i-a stat mereu alături, Lia Jompan.
Dumitru Jompan s-a născut în data de 13 mai 1938, în comuna Marga, fiind singurul fiu al lui Iova, miner, şi al Anei, moaşă. Şcoala primară a făcut-o în comuna natală, între anii 1945 și 1949. Clasele V-VII le-a urmat la Gimnaziul Unic din oraşul Oţelu Roşu, fost Ferdinand, între anii 1949-1952. Şi-a continuat pregătirea şcolară frecventând cursurile Şcolii Normale de Învăţători din Caransebeş, între 1952 şi 1956. A absolvit şi Şcoala Populară de Artă din Lugoj, Secţia vioară. Şi-a desăvârşit pregătirea profesională ca student la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, Facultatea de Compoziţie – dirijat – profesori de muzică, din Bucureşti, între anii 1960-1963 şi 1967-1971. Doctorand, în 1995, în Muzicologie.
S-a căsătorit în 1957, cu doamna Lia, învăţătoare de profesie, înflăcărat animator al vieţii spirituale la Marga şi apoi la Caransebeş, şi o neîntrecută coristă.
La început, timp de doi ani, Dumitru Jompan a fost învăţător la Şcoala Elementară din comuna Marga, în 1956-1957, apoi profesor suplinitor la Şcolile din Marga şi Băuţar, între anii 1957-1966. În anul 1966 a fost angajat profesor titular la Şcoala Generală Marga, unde a activat până în 1995, până în anul 1979 fiind şi director. A mai fost profesor de muzică şi ansamblu coral la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Ioan Popasu” din Caransebeş începând cu anul 1995 şi profesor universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă Didactică-Istorie (1998), precum şi la Şcoala Normală din municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului. În 1958 şi 1959 a fost director al Căminului Cultural „Dumbrăviţa” din comuna Marga, pentru ca apoi să fie directorul şi dirijorul formaţiilor corale din Marga, al Corului de copii „Canon”, în perioada 1977-1996, al Ansamblului coral „Mărgana”, între 1956-1994, al Corului mixt din Oţelu Roşu (1976-1977), al Corului din comuna Glimboca (1976-1977), al Corului din comuna Băuţar (1958-1959), al Corului Bisericii Creştine Ortodoxe (1996) şi al Corului Baptist (1997), ambele din Marga, precum şi al Grupului Şcolar Industrial Oţelu Roşu (2005), al Coralei „Petroşneana” a Bisericii Creştine Ortodoxe din Petroşniţa (1999-2007). A mai condus şi instruit Corul „Timotei Popovici” al Seminarului Teologic Liceal „Ioan Popasu” (1955-2007), Corul „Antoniu Sequens” al Catedralei „Sf. Gheorghe” (1998-2001), formaţie care astăzi poartă numele „Gheorghe Dobreanu”. 
De asemenea, binecunoscutul muzicolog Dumitru Jompan a mai dirijat Corul „Antoniu Sequens” al Casei de Cultură „George Suru” (1998-2008), Corul de copii „Unison” de pe lângă Casa de Cultură „George Suru” (1999), Corul Liceului Pedagogic (1978-1979). A înfiinţat şi dirijat Corul Catedralei „Învierea Domnului” Caransebeş. A fost iniţiator al Cenaclului Artelor (1978-1994), al Festivalului Internaţional al Corurilor de Copii şi Tineret „Timotei Popovici” (1982), al Universităţii Săteşti de Educaţie Muzicală (1982-1995), al periodicelor „Foaia Satului” (1992-1999), „Pe Nermeş în jos” (1993-1995) şi „Şoada” (1994), din comuna Marga. A condus Secţia Etnomuzicologie din cadrul Asociaţiei Judeţene Caraş-Severin a Folcloriştilor şi Etnografilor „Vasile Tudor Creţu”. A făcut parte din juriile unor festivaluri din ţară şi străinătate, cum ar fi cel de la Eisenacht – Germania, în 1973.
În 2005, Dumitru Jompan a avut ideea înfiinţării la Caransebeş a unui Curs de dirijat coral, a Asociaţiei Folcloriştilor şi Etnografilor „Lucian Costin”, iar în anul 2000 a Festivalului Coral „Antoniu Sequens”. Predarea muzicii şi pregătirea unor coruri a devenit astfel preocuparea majoră a dascălului de la Marga. Pe prim-plan a stat însă tineretul, elevii de mai toate vârstele, care, sub îndrumarea sa, s-au remarcat la diverse festivaluri.
Ca autor sau co-autor, a publicat 105 cărți, ultima, „Lia – IN MEMORIAM. Umbra luminoasă a lui Micu Jompan”, având lansarea chiar în data de 27 decembrie 2025.
A publicat articole, studii, recenzii, culegeri de folclor, interviuri, în Actualitatea Muzicală, Studii şi Cercetări de Etnografie-Istorie (Caransebeş), România Literară, Cântarea României, Drapelul Roşu, Orizont, Renaşterea Bănăţeană (Timişoara), Semenicul, Albina, Timpul (Reşiţa), Tibiscum, Foaia Decezană (Caransebeş). Ca dirijor de cor, a întreprins turnee artistice în Italia, Austria, fosta Iugoslavie, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Slovenia, Turcia.
Pentru activitatea sa pe tărâm cultural şi artistic, Dumitru Jompan a fost răsplătit cu diferite titluri şi distincţii, printre care se numără Ordinul „Meritul Cultural” clasa a V-a (1968), Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1979), Profesor „Evidenţiat” (1989), „Gramata”, în memoria compozitorului Timotei Popovici (1995), acordată de Episcopia Caransebeşului, Doctoratul în Muzică la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti (2002), Crucea Patriarhală (2002), acordată de PS Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului, Profesor universitar al Universităţii „Eftimie Murgu”, Facultatea de Teologie Ortodoxă Didactică-Istorie (2003), „Persona Maxima”, calitate oferită de Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa (2004), Cetăţean de Onoare al Municipiului Caransebeş (2005), Diploma de Merit a Asociaţiei Române de Patrimoniu, Bucureşti (2007), acordată de prof. univ. dr. Artur Silvestri, Cetăţean de Onoare al Judeţului Caraş-Severin.
Chiar dacă este cunoscut şi apreciat în tot judeţul Caraş-Severin şi în întregul Banat, numele său având rezonanţe până în capitala ţării, Dumitru Jompan a rămas legat de meleagurile natale, de comuna Marga, cea de la poalele Muntelui Mic, evadând doar pentru o perioadă prin îndeletnicirile sale în vechiul centru cultural al locului, municipiul Caransebeş. Dar a vibrat în permanenţă pentru Marga, pe care a ridicat-o din punct de vedere cultural şi muzical cu preferinţă, comună care, la rândul ei, i-a asigurat demararea înfăptuirilor sale şi impunerea sa ca o personalitate marcantă, încărcată cu realizări de invidiat.
Datele au fost extrase din cartea lui Nicolae Pârvu, „Gugulanii. Destine şi pasiuni”, Ed. Mirton, Timişoara, 2003, „Dumitru Jompan, un muzician bănăţean septuagenar (1938-2008)”, Reşiţa, 2009, şi din CV-ul personal al muzicologului de la Marga.
Priveghiul va avea loc la casa din Marga, nr. 131, sâmbătă și duminică, 3 și 4 ianuarie., iar înmormântarea – luni, 5 ianuarie.
Sonia BERGER
Redacția ziarului 7 Zile/Știri Caransebeș