0 7 minute o lună

Senatorul cărăşean Marcel Vela ne-a semnalat faptul că în The Guardian, inclusiv în ediţia online a acestuia, a apărut zilele trecute un articol în care se vorbeşte despre minunatul loc care este Măgura Zimbrilor, din apropierea comunei Armeniş. Ziariştii de la cunoscuta publicaţie britanică scriu despre povestea reintroducerii în sălbăticie a zimbrilor în Banatul Montan şi despre binefacerile pe care această iniţiativă le are atât pentru natură, cât şi pentru comunitățile locale, văzute de jurnalistul Stuart Kenny, care a făcut în vară o excursie în această zonă.

Ghidul său a fost Georg Messerer, o enciclopedie de mediu, care, deşi s-a născut în Germania, are o vastă experiență de ghid în Africa de Sud, iar de mai bine de cinci ani a venit în Munții Țarcu, lângă Armeniș.

Zimbrul European, cu picioare mai lungi și puțin mai mare decât vărul lui american, a dispărut în sălbăticie în 1927, din cauza vânării sale excesive și a pierderii habitatului, și nu a mai fost văzut în România de aproape 200 de ani. O specie-cheie, vitală pentru crearea unui mozaic de habitate prin pășunat pe speciile de arbori dominante cu creștere rapidă, mișcarea lor creează sol fertil și distribuie semințele plantelor. Ei sunt «arhitecți peisagistici», «drujba naturii», motiv pentru care WWF România și Rewilding Europe au muncit din greu pentru a-i aduce înapoi, iniţiativa făcând parte din eforturile continue de a echilibra natura și ecosistemele sălbatice și, prin aceasta, ajută la combaterea impactului crizei climatice.

De la eliberarea inițială a 17 zimbri pe Măgura Zimbrilor, lângă Armeniș, în 2014, numărul a crescut la 100 (cu nou-născuți și nou-veniți din alte părți), oferind un ecoturism excelent și oportunități de urmărire. Proiectul face parte dintr-o poveste remarcabilă de succes în materie de conservare, susținută de Programul LIFE al Uniunii Europene. Acum există aproximativ 7.000 de zimbri pe continent, în creștere față de 2.500, acum 10 ani, informează publicaţia britanică.

„Sunt într-o călătorie pentru a urmări zimbri, petrec trei zile în drumeții prin păduri și munți, stau în cabane, ferme renovate și corturi de safari. Accentul se pune pe mișcarea lentă și atentă, mai degrabă decât pe kilometri, deși stăm pe picioare șase ore pe zi sau mai mult. Ne oprim chiar înainte de a ajunge la o zonă umedă și Georg se întoarce spre noi. «Bizon», rostește el. Cu binoclul, vedem două animale uriașe și musculoase care pasc, în timp ce un al treilea zimbru se roteşte în jurul unui copac, ei putând cântări până la 1.000 kg. Curând își dau seama că sunt urmăriți și vedem o turmă întreagă care urcă pe un deal abrupt din apropiere, făcând pământul să tremure în acest proces.

Ajungem la timp în campingul nostru pentru prânz – balmaș, care este un fel tradiţional, făcut cu brânză de la o fermă din apropiere, topită la ceaun cu ulei, apă și făină de porumb. Ni se alătură Matei Miculescu, un ranger de bizoni WWF. Munca lui a fost esențială pentru a ajuta proiectul să se dezvolte în cadrul comunității. Armenișul era ideal pentru zimbri din cauza amestecului vast de pajiști și pădure. «Încă de la început am văzut nevoia să lucrăm și să investim în localnici», spune Miculescu. «Am pornit de la zero cu turismul aici. Înainte de zimbri, nu aveam nici măcar o opțiune de cazare. Am ajutat o familie să renoveze o pensiune. Acum, în sezonul de vară, este aproape complet rezervat. Acesta reprezintă un venit pe care nu l-au avut înainte», mai spune el.

Localnicii sunt angajați să gătească și să transporte oameni din sate în tabere și aeroporturi. Puteți cumpăra rachiu local, iar un magazin de suveniruri este în lucru. WWF lucrează îndeaproape cu vânătorii, pentru a preveni braconajul și pentru a sublinia veniturile pe care le poate aduce fauna sălbatică.

Zimbrii au fost copleșitor de bine primiți aici. «Este important pentru că, pe termen lung, localnicii vor fi cei care vor avea grijă de zimbri și de habitat», spune Matei. «Ideea nu este doar să ne concentrăm asupra zimbrilor, ci este să dezvoltăm afaceri mici, astfel încât familiile să poată beneficia de pe urma lor».

După o plimbare de seară și o noapte confortabilă în corturi de safari, ne deplasăm a doua zi la Sat Bătrân, lângă Armeniș, pentru a o întâlni pe Oana Mondoc, de la WeWilder, care a supravegheat infrastructura turistică din zonă. Vizităm MuMa, o casă mică, construită de WeWilder în izolare, nominalizată la un premiu de arhitectură al Uniunii Europene.

În acea după-amiază ne întâlnim cu toții pentru a explora o potecă de capre cu Petru, un localnic care a construit ascunzișuri de animale sălbatice în păduri. Învățăm să distingem urmele zimbrilor de cele de vite și mergem într-o plimbare de noapte sub cerul pătat de stele, observând pisici sălbatice și vulpi.

În ultima noastră zi, ne plimbăm din nou, întâlnind ciobani locali ai căror câini își protejează efectivele de lupi și culegem prune în timp ce urcăm la un observator al faunei sălbatice cu vedere la Dealul Zimbrilor, cu Vârful Țarcu, de 2.192 de metri, în spate.

Undeva în dealurile vaste de dedesubt, zimbrii pasc, iar ecosistemul din jurul lor prosperă…”, mai scriu cei de la The Guardian.

Sonia BERGER