0 8 minute 6 luni

În ultima şedinţă a Consiliului Local, aleşilor caransebeşeni le-a fost prezentată o parte a unui studiu efectuat asupra activităţii Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, şi spunem asta fiindcă aceştia nu s-au arătat prea entuziasmaţi când a venit vorba să asculte informarea întinsă pe perioada ultimilor trei ani, aşa cum gândiseră iniţial autorii raportului, ci au cerut doar datele din a doua jumătate a lui 2021 şi pe cele din prima parte a acestui an, adică exact cât înseamnă timpul scurs de când manager al unităţii medicale este Adrian Dumbravă.

Conform acestui audit, din care, datorită întinderii sale, am selectat doar ceea ce ni s-a părut mai relevant, spitalul, ca de altfel toate unităţile medicale din această categorie, vor primi finanţare prin Casa de Asigurări de Sănătate, chiar dacă volumul de activitate nu revine la normal, altfel el ar trebui finanţat din bugetul local, concluzia fiind că activitatea SMUC este cât de cât asigurată până în data de 30 septembrie.

Anul 2021 s-a închis, financiar, cu un deficit de 2,7 milioane de lei, arată această analiză.

Noutăţi au apărut în zona de plată pe performanţă, decontarea cu Casa de Asigurări de Sănătate făcându-se chiar dacă spitalul nu a avut servicii. Lucrurile stau încurajator pe zona de spitalizare de zi, volumul crescând cu 46 la sută, deşi în cazul altor spitale acesta a scăzut, iar ambulatoriul nou-înfiinţat a ajuns la un venit de 500.000 de lei.

La bolnavii acuţi şi cronici, activitatea s-a prăbuşit în ultima perioadă şi nu şi-a mai revenit, se mai arată în informare.

În prezent, zona de plată pe performanţă este de 30 la sută din bugetul spitalului.

„Cu siguranţă, spitalul are multe probleme şi, în timpul pandemiei de COVID, ele au putut fi gestionate doar parţial. De pildă, cea mai mare problemă a spitalului este dezechilibrul dintre volumul de activitate şi masa salarială. Principala problemă şi motivul pentru care spitalul are nevoie de sprijinul autorităţii locale în formă continuată acestea sunt, acel dezechilibru. Aici sunt două aspecte. Numărul de angajaţi (500 – n.r.), la o anumită dimensiune, nu mai poate coborî decât dacă reorganizezi mai radical structura. Cu siguranţă că dacă trendul demografic şi rulajul vor continua, la un moment-dat trebuie pusă întrebarea dacă din fiecare specialitate e nevoie de linie de gardă, de exemplu. Conform analizei noastre cu alte spitale, în cazul celui din Caransebeş plata pe performanţă şi subvenţiile salariale pe care le primesc toate spitalele în ultimii cinci ani, raportul este dezechilibrat, un singur spital din eşantionul nostru stând mai prost decât al dv., ceea ce arată că masa salarială, faţă de veniturile obţinute prin volumul de activitate, este dezechilibrată faţă de alte unităţi medicale. Sunt prea mulţi salariaţi faţă de cât muncesc”, a spus reprezentantul firmei de audit.

Conform datelor oficiale, în luna decembrie 2021 spitalul avea 487 de angajaţi, dintre care 72 de medici, 203 asistente, 71 de infirmiere şi 141 alt personal, la care se adaugă încă 13 care au fost angajaţi în perioada pandemiei de COVID şi care au trebuit preluaţi.

În ceea ce priveşte datoriile către Stat ale spitalului – a precizat managerul Adrian Dumbravă, care a preluat, din mers, prezentarea –, conform certificatului de atestare fiscală, în momentul de faţă acestea sunt zero, ceea ce înseamnă că spitalul nu are conturile blocate. „Noi suntem în arierat, care e altceva, şi atunci doar anumite facturi, care împlinesc cel puţin 90 de zile de când sunt eliberate, se pot plăti. Şi există o ordine. Dacă, de exemplu, cineva îmi aduce o factură mâine, eu nu pot să o plătesc, ea trebuie să treacă în arierat. Asta este diferenţa. Aici vreau să mai menţionez că, în perioada aceasta, am avut patru sau cinci executări silite, cu procese din urmă, mari, datorate către unii angajaţi sau către unele societăţi. Ultima poprire şi executare pe care am avut-o a fost la Pharma Iaşi, de aproximativ 600.000 de lei. Nu am ce să fac, ne asumăm şi trecutul”, a spus Adrian Dumbravă.

În ceea ce priveşte partea financiară, managerul spitalului a prezentat situaţia în data de 25 mai, de exemplu, adică la zi. Astfel, în luna aprilie, datoria era de 14,2 milioane de lei, din care 9,2 milioane arierate, pentru ca în 25 mai datoria spitalului să fie de 12,7 milioane de lei, din care arieratele se ridică la suma de 7,3 milioane de lei, în aceste condiţii disponibilul din cont fiind de 570.000 de lei. Stocul de materiale se prezintă astfel: medicamente – 337.414 lei, materiale sanitare – 149.051 lei, dezinfectanţi – 26.353 de lei, materiale consumabile – 121.496 de lei, şi obiecte de inventar – 47.589 de lei, un total, deci, de 681.903 lei.

În ceea ce priveşte ambulatoriul, dacă în luna decembrie 2021 veniturile erau de 144.006 lei şi cheltuielile de personal de 36.937 de lei, în luna martie a acestui an veniturile se ridicau la 186.429 de lei, iar cheltuielile cu personalul la 53.202 lei.

Conform celor declarate de Adrian Dumbravă în şedinţa Consiliului Local, anul pandemic se încheie oficial în 30 septembrie, dată până la care spitalul caransebeşean „are norocul” să fie decontat la cheltuieli, adică fie că are cinci pacienţi, fie că are 500, banii îi primeşte pentru numărul maxim. După aceea, managerul unităţii medicale consideră că va urma o perioadă dificilă. „Ne aşteptăm la o situaţie foarte, foarte grea, pentru că numărul pacienţilor a scăzut în anul pandemic. Acum, noi am început să creştem, şi avem o medie de 200 de pacienţi non-covid pe zi, pe covid avem puţini, doar cinci, şase, dar, prin ceea ce decontăm noi pe serviciu, nu e suficient. Eu am un plan de redresare. Toate secţiile vor trebui regândite – număr de paturi şi să aducem şi alte servicii acolo, ca să putem fi eficienţi. Dacă nu putem să implementăm asta, situaţia va fi dezastruoasă”, a mai spus Dumbravă.

O altă situaţie interesantă prezentată de managerul spitalului a fost cea referitoare la venituri şi cheltuieli de personal, care arată că în luna decembrie 2021 veniturile au fost de 6,3 milioane de lei şi cheltuielile cu personalul de 5,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă 83,9 la sută, în ianuarie raportul a fost 5,9/4,9 milioane de lei (83,6 la sută), în februarie 6,4/5,7 milioane de lei (89 la sută), ca să ajungă în luna martie a acestui an la 6,2/5,1 milioane de lei (81,8 la sută). Este, cel mai probabil, vorba despre situaţia la care făceau referire reprezentanţii firmei care au efectuat auditul, şi pe care o numeau „dezechilibrul între volumul de lucru şi masa salarială”, adică problema spitalului din Caransebeş.

Sonia BERGER