0 6 minute 7 luni

Joi, 16 februarie, am primit vestea tristă că s-a stins din viaţă un mare instrumentist şi dirijor, un adevărat reper al folclorului caransebeşean şi bănăţean, Laci Perescu, cel care, în toamnă, ar fi împlinit 90 de ani.

Laci Perescu s-a născut la data de 10 octombrie 1933, în localitatea Dalci, satul din care au plecat numeroşi muzicanţi care s-au afirmat pe plan naţional, dintre care, dacă ar fi să dăm doar două nume, merită amintiţi Luță Ioviță și Ion Murgu.

Laci a început să cânte de mic copil, mai întâi la fluier și clarinet, iar, după ce a mai crescut, tatăl său i-a cumpărat un saxofon, instrument de care nu s-a mai despărțit până la pensionare. Pasiunea și atracția față de muzică le-a moștenit din familie, întrucât tatăl său, care era un bun viorist, cânta în Orchestra „Lazăr Cernescu” din Caransebeş, formaţie dirijată de unchiul său, Lae Perescu.

Din 1946, tainele muzicii şi ale interpretării la saxofon le-a deprins de la trompetistul Stanciu Petru Tită, precum şi de la renumitul saxofonist Petrică Vasile, soliştii de mai târziu ai fostei Orchestre „Lazăr Cernescu” din Caransebeş. Încă nu terminase şcoala primară, că mergea deja cu tatăl său la repetiţiile de la Caransebeş şi lua parte la toate spectacolele date de orchestra al cărui membru era acesta. De asemenea, a făcut parte din Taraful de la Dalci, înfiinţat de însuşi învăţătorul său, Nicolae Mihăilescu, formaţie cu care a câştigat mai multe premii, la diferite concursuri şi festivaluri.

Începând cu 1 ianuarie 1951, Orchestra de Amatori „Lazăr Cernescu” s-a transformat  într-o formaţie de profesionişti, unde Laci Perescu a fost angajat în calitate de instrumentist, orchestra fiind condusă la începuturi de Pavel Chera, Mihu Crăciun şi Nicolae Perescu. După câţiva ani, a fost promovat ca solist instrumentist. Pentru a-şi desăvârşi pregătirea muzicală, în anul 1963 a fost trimis la un colocviu postuniversitar la Bucureşti, la care au participat dirijori de orchestre şi ansambluri din toată ţara, aceştia fiind pregătiţi şi instruiţi pentru această meserie de către profesori de la Conservator. După revenirea de la Bucureşti, a activat în calitate de dirijor secund. Tainele acestei meserii le-a învăţat de la unchiul său, Lae Perescu, care era un strălucit dirijor, având totodată meritul că a înfiinţat şi a condus această orchestră.

În perioada cât a fost solist instrumentist la saxofon, a învăţat că cânte la flaut, fiind îndrumat în tot acest timp de profesorul de muzică Gheorghe Gurguţă, de la Liceul de Muzică din Timişoara. A participat la toate ediţiile festivalurilor folclorice din ţară, atât împreună cu orchestra, cât şi ca solist instrumentist, la saxofon, cu piesele „Nană bănăţeană” şi „Mult mă-ntreabă iedera”, bucurându-se de un mare succes la public. În ţară şi în străinătate, în turneele efectuate cu Orchestra populară din Caransebeş, a evoluat în peste 500 de spectacole, din anul 1968 şi până în 1972.

După dispariţia lui Nicolae Perescu, Laci a preluat conducerea orchestrei, susţinând peste 4.000 de spectacole şi concerte în ţară. De asemenea, cu acest ansamblu a făcut numeroase înregistrări la Radio Bucureşti şi Timişoara, şi a scos mai multe discuri la Electrecord, înregistrări cu orchestra, cu soliştii vocali şi cu soliştii instrumentişti. În calitate de dirijor şi solist instrumentist, a pus un preţ deosebit pe autenticitatea şi valoarea cântecului popular de pe Văile Sebeşului şi Timişului, Bistrei, din tot Banatul, dar şi din alte zone ale ţării, combătând de fiecare dată poluarea şi mistificarea folclorului. Pe bună dreptate, se poate spune că Laci Perescu a fost unul dintre cei mai mari păstrători ai tezaurului folcloric muzical din Banat, prin toate acestea dovedind un deosebit respect pentru public. În calitatea sa de dirijor, a fost de mai multe ori în Văile Almăjului şi a Bistrei, dar şi în zona Borlova, pentru a culege folclor.

După pensionare, în 1984, şi-a continuat câţiva ani colaborarea cu „Doina Banatului”, orchestră reînfiinţată pe lângă Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeș. Fiind un mare folclorist, Laci Perescu i-a ajutat pe soliștii vocali cu anumite materiale documentare, cu texte.

Ştefan ISAC

Foto: Doru BĂLĂŞOIU