Zilele trecute, la Caransebeş a apărut volumul al doilea, dacă se poate spune aşa, al unei poveşti frumoase, a cărei primă parte s-a scris în urmă cu zece ani. Atunci, în 2013, o doamnă din Chişinău a venit în capitala gugulanilor pentru a căuta locul unde este îngropată o rudă de-a ei, Gheorghe Sobol, care a murit în cel de Al Doilea Război Mondial, urmând îndemnul unei mătuşi basarabence, care le-a spus mereu nepoţilor că fratele ei a căzut în luptele din 1943, fiind înmormântat la Caransebeş. După ani şi ani, tot întrebând şi cercetând, ei au aflat locul exact unde îşi doarme somnul de veci Gheorghe Sobol – Cimitirul Eroilor din municipiu. Nepoata celui înmormântat la Caransebeş a mai spus că a găsit numele fratelui bunicului ei într-un volum scris de cunoscutul istoric Liviu Groza.

Când a ajuns, atunci, în municipiu, Asea Timuş, entomolog, cadru didactic la Universitatea din Chişinău şi pasionată de istorie, în special de cea a locurilor natale, regiunea Bravicea, a declarat că este cu adevărat bucuroasă că a ajuns la Caransebeş pentru a îndeplini o veche şi mare dorinţă a rudelor sale. „Am venit aici ca sa găsesc crucea şi locul unde este îngropat fratele bunicului nostru, Gheorghe Sobol, născut în satul Bravicea, judeţul Orhei, în timpul României Mari, soldat în Armata Română, care a luptat pe front în Al Doilea Război Mondial. A fost rănit, spitalizat şi evacuat cu Spitalul de campanie de la Iaşi, la Caransebeş, unde, după datele istoricilor locali, a murit în data de 2 septembrie 1943. Am venit aici pentru că bunica mea, Vera, sora lui Gheorghe Sobol, a ţinut povestea vie până când a închis ochii şi ne-a rugat foarte mult ca, dacă vom avea drum prin partea de vest a României, să facem în aşa fel încât să ajungem în Caransebeş şi să găsim cimitirul în care a fost înmormântat fratele ei, loc despre care ştiam că se află în curtea unei biserici. Când am comunicat rudelor că l-am găsit, au plâns de bucurie”, a povestit Asea Timuş.

Nepoata lui Gheorghe Sobol a ţinut să-i mulţumească personal istoricului Liviu Groza pentru eforturile pe care le-a făcut pentru a nu lăsa să se piardă istoria acestor locuri, acesta, la rândul său, declarându-se impresionat de faptul că oameni din capitala Moldovei se interesează de cărţile sale.

Asea Timuş a luat cu ea pământ din locul unde sunt îngropaţi cei peste 150 de eroi, pentru a-l duce în satul natal al lui Gheorghe Sobol, ca să i se facă şi acolo o slujbă de pomenire, săculeţul cu pământ urmând să fie aşezat lângă mormântul mamei soldatului, alături de o cruce cu numele acestuia. De asemenea, Asea Timuş a făcut un apel către cei care se ocupă de administrarea Cimitirului Eroilor, în vederea realizării unei plăci comemorative cu numele tuturor celor care sunt înmormântaţi în acest loc.

La sfârşitul săpămânii trecute, basarabeanca a revenit la Caransebeş după zece ani, şi nu s-a întors cu mâna goală, ci cu o carte pe care a scris-o în urmă cu trei luni, „Istorii scrise despre ostaşii români şi sovietici din Bravicea”, în paginile volumului apărând şi povestea despre Gheorghe Sobol.

Vizita la Caransebeş s-a datorat legăturii pe care Asea Timuş a ţinut-o cu directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Diana Ţârdea, cea care, şi în urmă cu zece ani, a fost implicată în şederea ei în municipiu şi a însoţit-o în deplasările pe care le-a făcut prin oraş.

„Zilele trecute, doamna Asea Timuş a sosit la Caransebeş împreună cu fiul, nora şi nepoţii, pentru a vedea şi ei locurile unde şi-a pierdut viaţa ruda lor, Gheorghe Sobol. Au vizitat muzeul, m-am bucurat că a donat instituţiei noastre cartea pe care a scris-o şi în care apare şi numele oraşului nostru, apoi am plecat la Cimitirul Eroilor, pentru a vedea mormântul la care mai fusese în urmă cu zece ani şi de unde a luat un săculeţ cu pământ. Ne-am oprit în faţa monumentului aflat la intrare, pe care sunt inscripţionate numele celor care au căzut în lupte, iar ea şi-a exprimat dorinţa să ridice şi la Bravicea o stelă în oglindă cu cea de la noi, aşa că am pus-o în legătură cu Vasile Megan, cel care a conceput monumentul de la noi. Apoi, cu toţii, am participat la slujba de pomenire oficiată de părintele Livius Bojin, am depus o coroană de flori şi am depănat amintiri, găsind multe asemănări între localităţile noastre, Caransebeş şi Bravicea… A fost frumos faptul că, după zece ani, viaţa ne-a adus din nou împreună şi am avut ocazia să-l mai comemorăm o dată pe Gheorghe Sobol”, ne-a spus Diana Ţârdea.

Sonia BERGER