0 5 minute o lună

Vreme de aproape cinci ani, membrii Asociaţiei Speologice Prusik din Timişoara au organizat tabere de profil în zona comunei Constantin Daicoviciu, la Căvăran, Peştere şi Maciova. În tot acest timp, ei au descoperit şi au cartografiat peşteri în acest perimetru, printre frumuseţile naturale de aici, 28 la număr, fiind şi Peştera Ponorul cu Ţug de pe Valea Maciovei, peste care a dat din întâmplare, în 2017, Tiberiu Trif, tot el botezând-o aşa fiindcă a observat că la intrare e curent, iarna aerul e tras spre interior, iar vara peştera „suflă” cu răcoare afară.

Iată că zilele trecute, din 20 până în 23 mai, aici a avut loc o acţiune de iniţiere în speologie, în cadrul căreia a fost vizitat Ponorul cu Ţug şi a fost inaugurată cea de a treia intrare în peşteră, printr-un aven descoperit recent. Pe lângă membrii Asociaţiei Speologice Prusik, respectiv Albert Cârstea, Cătălin-Remus Câmpan, Alexandru-Daian Giucă, Levente Lucaci, Sergiu Mogoşanu, Rovena-Ioana Mucsi, Gheorghe Iancu şi Tiberiu Trif, la acţiune a participat şi grupul de iniţiere, alcătuit din Andrei Honţari, Rodica Buică, Liviu-Ionuţ Mălăele, Cristian Torok şi Oana Rusu.

Peştera are o denivelare de aproximativ 100 de metri cu minus faţă de intrarea nou-descoperită, fiind făcută şi o hartă care are o dezvoltare a peşterii de peste doi kilometri, iar estimările pentru zona explorată, dar încă necartografiată, depăşesc doi kilometri şi jumătate.

„Peştera Ponorul cu Ţug are cea mai mare dezvoltare subterană şi denivelare dintre toate peşterile cunoscute din Munţii Poiana Ruscăi. Atunci când am descoperit-o, în 8 februarie 2017, am explorat zona de calcar de la Constantin Daicoviciu, Peştere şi Maciova. În aceeaşi zi am mai descoperit avenul mare, care are minus 70 de metri, precum şi avenul de lângă Ponorul cu Ţug, care a fost conectat cu Ponorul cu Ţug prin lărgirea, prin derocare, a unei galerii înguste. Acum se poate intra prin acest aven şi se poate ieşi prin Peştera Ponorul cu Ţug”, ne-a spus Tiberiu Trif.

Timişoreanul a mai precizat că prin avenul de lângă peşteră pot intra doar speologi, turiştii putând parcurge traseul doar împreună cu aceştia, deoarece e nevoie neapărat de echipament de tehnică speologică alpină, iar acest lucru înseamnă echipament individual alcătuit din subcombinezon, combinezon, cizme de cauciuc, cască speologică echipată cu lumini, ham speologic, precum şi coardă şi amaraje pentru fixarea acesteia pe peretele avenului.

În cele trei zile în care s-a desfăşurat acţiunea, pentru cei care s-au înscris la cursul de iniţiere în Speologice şi pentru invitaţi s-a ales partea de parcurgere uşoară a peşterii, care nu a necesitat un echipament special.

„Temperatura din interior este de aproximativ 10-12 grade Celsius, indiferent că este vară sau iarnă. Ponorul cu Ţug este o peşteră activă, deoarece este parcursă de un pârâiaş pe porţiunea din aval până la un sifon format de un lac lung de 10 metri şi lat de 2-3 metri. Peştera are locuri cu formaţiuni din calcit, foarte frumoase, iar iniţiaţii în speologie care vor să le vadă trebuie să facă un curs de tehnică speologică alpină, după care primesc un certificat care să ateste că sunt autonomi pe coardă, adică pot să parcurgă avene şi peşteri, deoarece, în cazul Ponorului cu Ţug, în aven se intră vertical, iar în peşteră, orizontal”, ne-a mai spus Tiberiu Trif.

La reuşita acţiunii, a mai adăugat Tiberiu Trif, au contribuit primarul Daniel Boambeş, precum şi reprezentanţii Ocolului Silvic Păltiniş, cel care administrează această zonă.

Bogdan NAUM