O serie de noi reglementări referitoare la modul de acordare a concediilor medicale va intra în vigoare începând cu data de 1 august, prin punerea în aplicare a Ordinului ministrului Sănătății şi al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Nr. 15/2018/1.311/2017.

Astfel, începând cu data de 1 august a fost introdus un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical în cazul incapacităţii temporare de muncă pentru boli obişnuite, care prevede evaluarea stării de sănătate şi monitorizarea pacienţilor de către medicii curanţi prin întocmirea unui plan de urmărire a evoluţiei afecţiunii.

Perioadele de concediu medical pentru fiecare episod de boală se vor acorda în cel puţin două etape.

Medicul de familie va acorda, în prima etapă, maximum 4 zile de concediu medical, după care va putea prelungi perioada până la o săptămână, pentru fiecare episod de boală.

Până acum, medicii de familie puteau să acorde concediu medical direct pentru maximum 10 zile.

În plus – se mai arată în comunicat –, de la 1 august, concediul medical acordat într-un an de medicul de familie nu va putea depăși 28 de zile, față de 30 de zile în prezent.

Medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă maximum 15 zile. Concediul poate fi prelungit în a doua etapă până la o lună, respectiv 90 de zile pe an. Până acum, medicul specialist putea să acorde direct până la 30 de zile.

În situaţia în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul pentru continuarea acestuia poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime menţionate.

În situaţia în care asiguratul nu poate merge la cabinetul medical pentru a i se acorda concediu medical, medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu pot acorda consultaţii la domiciliu sau la distanţă.

Dacă după acordarea primei etape a concediului medical asiguratul nu mai merge pentru evaluarea stării de sănătate, precum şi în situaţia în care starea sa de sănătate se îmbunătățește ca urmare a respectării de către acesta a planului de urmărire a evoluţiei bolii, medicii curanţi nu vor mai prelungi concediul medical.

Există însă şi câteva excepții de la planul de urmărire a evoluției bolii. Medicii curanţi nu vor întocmi planul de urmărire a evoluţiei bolii în cazul eliberării certificatelor de concediu medical pentru: unele boli speciale (boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii şi tuberculoză); pentru urgenţele medico-chirurgicale; pentru bolile infectocontagioase din Grupa A şi pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării; în situaţia în care asiguratul este internat în spital.

Totodată, concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi în cazul riscului maternal pot fi acordate într-o singură etapă, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii, a mai transmis Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

La fel ca până acum, după ce expiră concediul medical acordat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sănătăţii persoanei asigurate nu permite reluarea activităţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii.

De asemenea, persoanele care se deplasează în interes personal în țări care au fost plasate pe lista cu risc epidemiologic ridicat, iar la întoarcerea pe teritoriul României intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizaţie suportată din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate doar pentru o perioadă de 5 zile.

Mădălina DOMAN