0 10 minute 11 luni

În şedinţa de la sfârşitul lunii martie, consilierii locali caransebeşeni au votat proiectul de hotărâre referitor la plângerea prealabilă formulată de Mihai Minea cu privire la revocarea unui articol al H.C.L. 265/31.10.2022, ca fiind tardiv formulată. Este vorba despre Hotărârea Consiliului Local Caransebeş prin care se abroga un alt act normativ, respectiv HCL 39 din 8 februarie 2021, adică cel prin care Mihai Minea era numit în funcţia de administrator al SC Transal Urbis SRL Caransebeş pe o perioadă de 4 ani. În plângerea prealabilă adresată Consiliului local, fostul administrator al societăţii Transal Urbis şi-a exprimat dezacordul faţă de analiza făcută de reprezentanţii administraţiei locale, cea care a dus la demiterea sa din funcţie anul trecut şi în care nu s-a ţinut cont de o serie de aspecte despre care acesta a vorbit în şedinţa de la sfârşitul lunii trecute.

În primul rând, Mihai Minea a spus că plângerea prealabilă nu a fost depusă prea târziu, el identificând un articol de lege care îi permite depunerea ei nu în 30 de zile, ci în şase luni, dacă motivele sunt temeinice, iar unul dintre acestea este legat de încheierea financiară a anului 2022, din care cea mai mare parte el a fost administratorul SC Transal Urbis.

„Atunci când am preluat acest mandat, mă gândeam că el va fi de 4 ani, mi-am făcut un program pentru această perioadă, pentru că niciunul dintre dumneavoastră nu cred că ar fi găsit la acea vreme o persoană care să facă minuni cu o societate prăbuşită. Am luat-o cu un minus de peste 2,8 milioane de lei. În primul an am făcut lucrări foarte grele, am scăpat oraşul de un focar de infecţie şi de o mare criză. N-am reuşit să reduc pierderile decât la 1,9 milioane de lei. A fost un an care ne-a adus din urmă foarte multe cheltuieli. În primele patru luni ale lui 2022 am fost, însă, pe plus. A început războiul din Ucraina, a apărut criza, care, conform statisticilor, a mărit preţurile cu 40 la sută. Numai Transal Urbis nu putea să facă lucrul acesta, fiindcă, nu ştiu, nu dădea bine. Chiar şi în aceste condiţii de criză şi cu mari probleme, am încheiat anul financiar cu un minus de 900.000 de lei. De la 2,8 milioane, la 900.000 de lei, sunt cifre despre care discutăm. Din cele 900.000 de lei, o să vedeţi din bugetul care e propus anul acesta, peste 400.000 reprezentau amortismente, o cifră care înnegreşte bilanţul contabil, dar care nu afectează cursul de cash-flow (diferenţa dintre încasările şi plăţile unei firme pe o perioadă de timp; se mai numeşte şi flux de numerar – n.r.), noi nu am dus lipsă de bani ca să ne desfăşurăm activitatea. Tot în această pierdere sunt incluse câteva sute de mii de lei care au reprezentat plăţile pentru datoriile făcute anterior anului 2021, când am preluat eu, deci acele eşalonări din care am plătit o mare parte. Cu alte cuvinte, toate aceste cifre pot susţine ceea ce afirm. Accept orice lucru, doar denigrarea, nu!”, a spus Mihai Minea.

Fostul administrator al Transal Urbis a ţinut să mai lămurească problema orelor suplimentare plătite unor angajaţi ai societăţii, pe care le consideră justificate, având în vedere condiţiile în care au muncit acei oameni.

Referitor la salariile acordate, Mihai Minea a afirmat că salariul mediu în societate este de 2.600 de lei.

„A mai intervenit şi problema cu numărul de abonaţi ai societăţii. Vă rog să-mi spuneţi, dacă ştie cineva concret, sută la sută, câţi locuitori are Caransebeşul. De unde poate să ia Transalul o bază de date din care să ştie exact? Nu puteam să mergem în case, să mergem la asociaţii. Am înţeles că noua conducere a mai identificat 1.000 de abonaţi. Pot să vă spun că anumite asociaţii de proprietari sunt deja în cercetările poliţiei. E vorba şi despre copiii care nu au fost declaraţi în Caransebeş. Dacă îi scutiţi, nu trebuie folosiţi ca cifră de manevră. Ce vreau să mai spun e că aceste motive nu erau trecute în contractul meu de mandat, pe care oricum îl voi duce mai departe pe Codul muncii, nu pe Contencios. Şi mă aştept şi la ameninţări. Ameninţări cu moartea, cu aruncatul pe geam. Aş fi acceptat orice, dacă mi se spunea în faţă, dar nu să fiu făcut hoţul Transalului şi cel care a distrus Transalul”, a mai spus Mihai Minea.

Consilierul Dragoş Curelea, de la USR, i-a reamintit fostului administrator că, atunci când a fost schimbat din funcţie, a afirmat că nu va contesta hotărârea, dorind să ştie ce s-a schimbat de atunci şi până acum. „Când am auzit cu atâta înverşunare, peste tot, că Minea trebuie să plece, că dacă pleacă Minea nu ştiu ce, am zis că eu nu vreau altceva decât să vă arăt că n-am fost nici hoţ, nici bandit, nici nimic altceva. Că am fost mai puţin priceput decât aţi fi dorit dumneavoastră, e în regulă. Eu nu sunt de acord cu aceste păreri. Iar când sunt păreri diferite, atunci rezolvă instanţa”, a răspuns Mihai Minea.

Social-democratul Petru Schinteie, care e şi preşedintele AGA de la Transal Urbis, a spus că nu îşi aminteşte să se fi afirmat vreodată în Consiliul local sau în AGA că Mihai Minea ar fi hoţ şi a admis că în orice oraş există o anumită zvonistică. „Din moment ce dumneavoastră aţi intrat la griji şi credeţi că aţi fi putut fi hoţ, pe mine asta mă îngrijorează. Eu nu am luat acest lucru în calcul. Nu ne aparţine nouă, Consiliului local sau AGA, această catalogare, doar dumneavoastră şi detractorilor dumneavoastră. Eu mi-am pierdut încrederea în dumneavoastră, personal, ca manager al Transalului, în momentul în care am aflat că aţi plătit cuiva, într-o lună, 62 de ore suplimentare, astfel încât, într-o societate care reeşalona în mod frecvent datoria către ANAF, un şofer de la Transal ducea acasă bani mai mulţi decât un şofer de pe Salvare. De asemenea, mi-am pierdut personal încrederea în dumneavoastră şi în capacitatea dumneavoastră managerială, de aceea am şi votat în Consiliu şi în AGA, în momentul în care am văzut măririle de salarii, în timp de dumneavoastră reeşalonaţi datoria către ANAF. Aţi spus că aţi avut cash-flow. Eu am înţeles că l-aţi avut împrumutându-vă la ANAF, adică nu aţi plătit către ANAF rata pe care trebuia s-o plătiţi şi aţi folosit-o pentru activitatea curentă a Transalului. De aici şi până la colaps nu mai era mult. De asemenea, am discutat cu liderul de sindicat de la Transal, deci cu reprezentantul salariaţilor, şi el mi-a spus că TESA poate funcţiona şi cu 15 oameni, şi, după ce ne-am consultat cu specialişti în resurse umane, inclusiv din cadrul Consiliului local, ne-am dat seama cu toţii că, la 68 de muncitori, 30 de salariaţi TESA sunt totuşi cam mulţi şi atunci ne-am pus un semn de întrebare. Dar bomboana pe colivă a fost faptul că am aflat că, prin semnătura dumneavoastră sau a colegului dumneavoastră administrator, erau scutiţi de la plata taxei de salubritate inclusiv membrii de familie ai angajaţilor Transal, în condiţiile în care în contract se stipula că se poate face o scutire doar în cazul angajaţilor. M-am bucurat că după schimbarea dumneavoastră Transalul a mers mai bine. În plus, nu s-a mai făcut nicio reeşalonare către ANAF, iar noua conducere a redus organigrama, nu cu cât ne-am fi dorit noi şi cu cât s-a negociat cu liderul de sindicat, dar a redus. Astea sunt motivele pentru care eu zic că n-am greşit atunci când am schimbat conducerea la Transal”, a spus Petru Schinteie.

Sonia BERGER