Sâmbătă, 12 octombrie, după o perioadă de 80 de ani, Conacul Zăgujeni din comuna Constantin Daicoviciu îşi va redeschide porţile pentru a găzdui, timp de două zile, evenimentul intitulat „Zestrea – Festival de arte şi bucurii”.
Acesta va reuni artişti, muzicieni, meşteşugari, anticari, designeri, membri ai comunităţii locale şi din localităţile învecinate, precum şi invitaţi de la Bucureşti.
„Mă bucur că acest festival aduce împreună artizani şi producători din Banat şi din ţară, iar participanţii de toate vârstele se vor putea bucura de o gamă largă de activităţi şi experienţe, atât în conac, cât şi în aer liber. Îi aşteptăm cu drag, să petrecem împreună două zile de toamnă, nu doar pe locuitorii din Zăgujeni, ci şi pe cei din zonă. Sâmbătă şi duminică, iubitorii de istorie, arte şi tradiţii se vor bucura de ateliere pentru copii, expoziţii de fotografie şi costume populare din Banat, de o tabără dacă şi una romană, cu ateliere specifice, de târgul de designeri, de prezenţa artizanilor şi a anticarilor, de concerte live şi de festivalul culinar cu produse tradiţionale şi gourmet”, ne-a spus Daniel Boambeş, primarul comunei Constantin Daicoviciu.
„Conacul Zăgujeni se doreşte a fi o platformă culturală şi educaţională care să contribuie la dezvoltarea şi promovarea zonei. Conacul este locul perfect pentru a petrece o zi de week-end cu prietenii sau în familie, iar pe viitor sperăm să găzduiască şi evenimente de business. Ne bucurăm să oferim la această primă ediţie «Zestrea – Festival de arte şi bucurii» o gamă largă de activităţi şi experienţe culturale şi culinare specifice satului românesc”, ne-a declarat şi Victor Paicu, reprezentant al Conacului Zăgujeni.
Şi fiindcă proprietarii îşi doresc să aducă atât cultura, cât şi meşteşugurile tradiţionale mai aproape de publicul larg, la această primă ediţie intrarea la festival va fi gratuită.
Conacul Zăgujeni (Conacul Juhász) are, în sine, o istorie multiculturală. Astfel, Miklós şi Simon, descendenţii de origine armeană ai lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii oraşului Gherla, au achiziţionat domeniul de la Zăgujeni în anul 1808. După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar au fost moştenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal. În 1850, Gyula a finalizat lucrările la conac, începute de tatăl său în 1835. Din cauza datorilor acumulate, Gyula a vândut proprietatea baronesei Hermine von der Heydte.
În anul 1874, sub impactul morţii premature a fiului ei, baroneasa a vândut moşia familiei de industriaşi vienezi Juhász. Aceasta a extins clădirea palatului şi a amenajat parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină.
În Al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, a ajuns în mâinile trupelor ruseşti. În perioada comunistă, acesta a fost folosit ca sediu pentru Secţia de Mecanizare a Agriculturii, iar după Revoluţia din 1989 a continuat să deservească Agromec.
Cosmin VLAD