În şedinţa de marţi, 31 ianuarie, consilierii locali au aprobat, cu unanimitate de voturi, bugetul local al municipiului Caransebeş pe anul 2023, în sumă de 151.018.770 de lei.

Înainte de vot, consilierii şi primarul Felix Borcean au avut o şedinţă premergătoare dezbaterii finale, în cadrul căreia participanţilor li s-a explicat construcţia bugetară de anul acesta.

Într-o conferinţă de presă susţinută după şedinţă, edilul a detaliat, împreună cu directorul economic al Primăriei, Marius Preda, acest buget.

„Este cel mai mare buget, probabil, din istoria Caransebeşului, nu vreau să spun lucruri mari, doar că anul acesta, ca şi în anii trecuţi, a existat o infuzie foarte mare de capital dinspre proiectele europene şi bani guvernamentali, dar tot din bani europeni. În structura generală a bugetului, care este de aproximativ 151 de milioane de lei, faţă de un buget normal, în anii 2016 sau 2017 având circa 60 de milioane de lei, respectiv 12 milioane de euro, fără alte intrări, în această structură, deci, aproape 60 la sută provin din fonduri europene. Cheltuielile salariale sunt de 15 la sută, urmează bunurile şi serviciile – 13 la sută, investiţii din bugetul local – 4 la sută, apoi asistenţa socială tot 4 la sută, alte cheltuieli – 3 la sută, şi transferuri – 2 la sută. De fapt, este bugetul nostru obişnuit, de aproximativ 60 de milioane de lei, 90 de milioane venind din fonduri europene”, a spus Felix Borcean.

În ceea ce priveşte lucrările pe care administraţia locală doreşte să le execute anul acesta, edilul a amintit că, prin Compania Naţională de Investiţii, se lucrează la creşa din cartierul Racoviţă, la Blocul ANL de la Jupa, urmează, tot prin CNI, ca probabil în prima jumătate a anului să se finalizeze procedura şi pentru bazinul didactic, cu un orizont mai îndepărtat fiind şi terenul de fotbal, care a rămas în aşteptare la Compania Naţională de Investiţii.

Felix Borcean a vorbit şi despre lucrările din Programul „Anghel Saligny”, respectiv trotuarele şi străzile, în valoare de aproximativ 25 de milioane de lei, precum şi despre cele prin PNRR – reabilitarea energetică a unui număr de şapte clădiri, sau prin Fondul de Mediu, respectiv Liceul Tehnologic „Dacia”. Singurul proiect pe care municipalitatea nu l-a semnat este cel privind iluminatul public, dar edilul nu este foarte îngrijorat în această privinţă, deoarece o mare parte a corpurilor de iluminat din oraş – pe Calea Severinului, Str. Nicolae Bălcescu sau pe Str. Ardealului – sunt deja înlocuite cu corpuri cu LED, în acest fel realizându-se o economie substanţială, de peste 30 la sută din cheltuielile care s-ar fi făcut în mod normal cu iluminatul stradal. În ceea ce priveşte capitolul fonduri europene, mai există proiectele legate de spital, unde mai trebuie instalate anumite aparate.

Sonia BERGER