Reuniţi în şedinţă la sfârşitul lunii trecute, consilierii locali au aprobat proiectul de hotărâre privind lucrarea „Apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului Caransebeş, zona Aeroport şi zona Caransebeşul Nou”.

Actul normativ a fost emis ca urmare a solicitării făcute de Administraţia Bazinală de Apă Banat, iar în cadrul investiţiei prevede o serie de lucrări hidrotehnice, printre care recalibrarea albiei pârâului Zlagna pe o lungime de 2.250 de metri, realizarea unui nod hidrotehnic pe acelaşi pârâu, îndiguiri ale aceluiaşi curs de apă pe o lungime de 550 de metri, devierea lui în râul Sebeş cu o lungime de 1.250 de metri şi amenajarea unei zone de debuşare în Sebeş. În ceea ce priveşte pârâul Potoc, sunt prevăzute realizarea unei acumulări nepermanente, cu scopul de a prelua unda de viitură, îndepărtarea obstacolelor şi decolmatarea albiei aval de baraj, până la confluenţa cu râul Timiş, pe o lungime de 3.100 de metri, precum şi recalibrarea albiei în zona aval de podul de pe Str. Tudor Vladimirescu, pe o lungime de 62 de metri.

Viceprimarul Felician Pasere a spus că, în timp, administraţia locală a făcut nenumărate cereri în acest sens către Apele Române, la şedinţă fiind prezenţi şi Vasilică Sanda, şeful Formaţiei de Gospodărire a Apelor Caransebeş, şi Cristian Suru, din cadrul aceleiaşi instituţii.

„Încă din trecut, din perioada Imperiului, aceste două pâraie, Zlagna şi Potocul, au făcut probleme caransebeşenilor. În 1912, a fost o inundaţie atât de mare pe Potoc încât a trebuit ruptă calea ferată ca să poată fi evacuate apele… Revenind în prezent, pot să vă spun că acest proiect este gândit astfel încât cetăţenii municipiului, mă refer la cei din Caransebeşul Nou şi riveranii pârâului Potoc, să scape o dată pentru totdeauna de această nenorocire. Cu toţii ştim că asistăm la schimbarea climei la nivel planetar, iar în cazul celor două pâraie, care nu au un debit mare, ne putem trezi în orice moment cu creşteri, şi atunci inundă gospodăriile… Vorbind despre pârâul Zlagna, el va fi deviat printr-o conductă ovoidală din oţel, de mari dimensiuni, direct în Sebeş, dar asta nu înseamnă că el va dispărea, doar surplusul va fi deviat. Potocul, în schimb, e mult mai periculos, el nu poate fi deviat. Iniţial, s-a gândit să se facă un tunel, o galerie pe sub dealul de lângă Aeroport şi să fie deviat şi el în Sebeş, dar s-ar fi încărcat prea mult Sebeşul şi atunci factorii responsabili s-au decis că ar fi mai bine să se construiască un baraj, o acumulare nepermanentă. Asta înseamnă că prinzi o dată o viitură puternică, reţii apa, aproximativ 300.000 de metri cubi, şi, după ce a trecut viitura, barajistul care va fi acolo dă drumul apei treptat, prin golirea de fund. Dacă, cumva, barajistul, din diferite motive, nu poate acţiona, barajul este prevăzut cu deversor, astfel încât oraşul este oricum protejat”, a spus Vasilică Sanda.

Acesta a mai adăugat că un rol important ar urma să-l joace şi cetăţenii din aceste zone, care ar trebui să-şi cureţe rigolele din faţa caselor. De asemenea, a precizat că se doreşte demararea lucrărilor, deoarece s-au primit bani şi s-a făcut un proiect amplu, Caransebeşul nefiind un caz singular în judeţ care se confruntă cu astfel de probleme.

Cristian Suru a vorbit despre proprietarii de terenuri care nu au fost găsiţi, chiar dacă li s-au trimis notificări şi au fost stabilite deja sumele pentru expropriere, neexcluzând posibilitatea ca unii să nu deţină toate actele pentru respectivele suprafeţe, iar Felician Pasere a ridicat problema sumelor prea mici prevăzute pentru despăgubiri.

Sonia BERGER