Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit zilele trecute o conferinţă de presă în cadrul căreia Adrian Ardeţ, cel care coordonează cercetările de la situl din Jupa, şi Livio Zerbini, profesor de istorie romană la Universitatea din Ferrara – Italia, au vorbit despre mai multe subiecte legate de munca pe care o desfăşoară.

În anul 2016, cei doi au demarat un proiect care include cercetări arheologice atât la Jupa, cât şi la Iaz.

„Aceste săpături pe care le-am continuat în această primăvară vin să continue cercetările noastre din ultimii ani, pe care le-am iniţiat în necropola romană de la Tibiscum, necunoscută şi una dintre cele mai importante din Dacia şi chiar din Imperiul Roman. În volumul dedicat războaielor dacice şi Tibiscumului antic pe care intenţionăm să-l scoatem vrem să includem şi cercetările arheologice de anul acesta. Săpăturile nu pot fi finalizate fără a fi incluse într-un parc arheologic de o importanţă deosebită pentru România”, a spus Livio Zerbini.

Adrian Ardeţ l-a completat pe profesorul italian, declarând că muzeul caransebeşean are în gestionare 17 ha de teren, dintre care 10 ha de ruine romane, restul fiind date în administrare de Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Acest parc etnografic şi arheologic va prezenta pentru partea de vest a ţării un interes deosebit. „Din punct de vedere al rezervaţiei arheologice, noi protejăm monumentele istorice, le conservăm, iar parcul arheologic urmează să se deschidă către marele public, către turism. Aceasta presupune locaţii, dependinţe, alte şi alte lucruri legate de turism şi manifestările ştiinţifice. La Caransebeş avem singura rezervaţie arheologică din partea de vest a ţării”, a mai spus Adrian Ardeţ.

În ceea ce priveşte descoperirile făcute din momentul demarării campaniei, în primul an s-au făcut prospecţiunile magnetometrice, a spus coodonatorul lucrărilor arheologice, după care s-a început cercetarea propriu-zisă.

„Pe drumul spre Sarmizegetusa, există o cale romană care porneşte de la Tibiscum şi ajunge până în capitala Daciei. Drumul are o lăţime de 7 metri, noi şi acum circulăm cu maşina pe el, are rigole, el a fost acoperit cu dale, însă astăzi doar pietrişul a mai rămas, în 2000 de ani dalele s-au folosit pentru curţi sau pentru fundaţii, este firesc să fie aşa. Deci, în urma investigaţiilor magnetometrice, aşa cum este cunoscut în toată lumea romană, de o parte şi de alta a acestui drum, la 500 de metri de zidurile oraşului – şi aici avem de-a face cu un oraş, municipiul Tibiscum –, se află necropole. La Tibiscum există două. O necropolă se află amplasată de o parte şi de alta a drumului roman Tibiscum – Drobeta, o parte din ea am cercetat-o, ca urmare a lucrărilor efectuate pentru introducerea Gazoductului BRUA, şi am găsit acolo peste 140 de morminte. Noi însă dăm o mai mare importanţă necropolei situate pe drumul spre Sarmizegetusa, pentru că aici se află incinte sub formă de patrulater cu laturile de 6 sau 8 metri, în care există cavouri familiale din piatră. Aici au fost îngropaţi oamenii bogaţi. În celălalt cimitir, în Dacia Romană, suntem primii care facem asemenea cercetări. Până acum s-au cercetat doar necropolele de pe drumul spre Drobeta, unde au fost atât îngropaţi, cât şi incineraţi, oameni de rând, aici fiind morminte mai sărăcăcioase, din cărămidă. Venim, deci, cu aceste incinte în lumea ştiinţifică românească pentru prima dată, şi îmbogăţim imaginea asupra a ceea ce a reprezentat civilizaţia romană în urmă cu 2000 de ani, şi arătăm că prin populaţia pe care a avut-o Tibiscumul, un oraş foarte extins, unde numai în castru vorbim de prezenţa a cel puţin 2.000 de militari, iar în ceea ce priveşte populaţia civilă, de 5.000 până la 7.000 de oameni, atât estimăm noi, la acea vreme acesta a fost un oraş mare, puternic şi înfloritor”, a mai spus Adrian Ardeţ.

Drumul roman are 1,5 metri adâncime, 7 metri lăţime, construcţiile civile din oraş au fundaţia de 1,5 metri, iar la această adâncime arheologii presupun că au de a face cu aşa-numitele „insule”, locuinţe care aveau etaj. Cercetările s-au făcut doar în apropierea drumului, unde au fost descoperite magazine şi un inventar deosebit.

„Noi ne-am propus finanţarea pentru aceste săpături până în 2025. O primă etapă va fi anul acesta, prin finalizarea cărţii pe care o vom scoate în limbile română şi italiană. După aceea, toată munca noastră va avea drept scop punerea în valoare a unui parc arheologic şi a monumentelor descoperite aici. Cu siguranţă că nu putem să nu fim şi noi părtaşi la Via Transilvanica, acest proiect care traversează România de la nord la sud-vest, pentru că România Verde, aşa cum se prezintă, este o atracţie pentru italieni, şi nu numai pentru ei, ci şi pentru alţi locuitori ai Europei”, a mai spus Adrian Ardeţ.

Lucrările, a completat cercetătorul caransebeşean, se întind pe durata a două săptămâni.

Sonia BERGER