În urmă cu o lună fără trei zile, mai exact în data de 4 august, două tinere, Luisa Lagos Guillen, din Oțelu Roșu, și Tabita Mihuț, din Marga, au hotărât să plece în aventura vieții lor, pe care au anunțat-o pe rețelele de socializare, ele reușind să termine întregul parcurs luni, 1 septembrie.
„Bună, suntem Luisa și Tabita, avem 16 ani și am terminat clasa a X-a. Dintotdeauna am împărtășit aceeași dragoste pentru natură și sportul în aer liber, iar acum am descoperit drumul care unește: Via Transilvanica. Astfel, noi ne-am decis să parcurgem în luna august tot traseul de 1.400 km, pe biciclete ne-electrice, fiind cele mai tinere fete care să o străbată în totalitate. Această provocare ne va testa limitele, ne va maturiza să fim mai responsabile și să ducem la bun sfârșit cu perseverență planul pe care ni l-am propus. Călătoria din sudul în nordul țării ne va ajuta să înțelegem ce înseamnă cu adevărat pământul și oamenii țării noastre”.
Ele au plecat din Drobeta Turnu Severin, într-o călătorie de 30 de zile, până la Putna.
Pentru siguranța lor, cele două tinere sunt însoțite pe traseu de Nosu Mihuț, tatăl Tabitei, un împătimit de călătorii și membru în câteva expediții coordonate de alpinistul caransebeșean Cornel Galescu pe mai multe continente, care le va acorda și asistență tehnică și logistică, atunci când va fi cazul.
În prima zi a experienței lor au parcurs 50 km până în Cireșu, o diferență de nivel de 1.240 m, un aer înăbușit care aproape că le-a tăiat respirația pe urcări.
În următoarele opt zile, au plecat de la Cireșu către Casa Valea Cernei, apoi au trecut prin la Glimboca și Oțelu Roșu, unde au fost întâmpinate de rude și prieteni apropiați. A urmat porțiunea Bucova – Hobița (Pui), apoi Sarmisegetuza Regia, capitala statului dac, pe traseu admirând Munții Orăștiei, Fundătura Ponorului și Poiana Omului.
În continuare, spicuim din impresiile celor două, pe care le-au publicat, sub formă de jurnal de călătorie, pe pagina de Facebook „Aventuri pe 2 roți”.
Ziua 9. Ieri am plecat din Sarmizegetusa spre Cugir și a fost o zi… liniștită și faină. Traseul a avut destul de multă coborâre, așa că am ajuns fără probleme și chiar la timp. Înainte să pornim, am făcut o oprire specială: am vizitat Sarmizegetusa Regia. A fost poate cel mai frumos moment al zilei.
Drumul spre Cugir ne-a oferit priveliști superbe, iar când am ajuns sus, am putut vedea tot orașul întins sub noi. N-a fost o zi cu provocări extreme, dar a fost o zi care ne-a lăsat cu zâmbetul pe buze și cu gândul că fiecare kilometru e o poveste în plus.
Ziua 10. Am ajuns la Alba Iulia! Suntem foarte bine, etapele decurg conform planului și noi mergem tot înainte! Via Transilvanica între Cugir și Alba Iulia este superbă, iar vizitarea orașului Unirii la apus ne-a impresionat. O bijuterie arhitecturală și istorică care merită văzută!
Ziua 11, etapa Alba Iulia – Glogoveț. Aproape 60 de km pe care i-am parcurs repede în ciuda căldurii. Bem multă, multă apă să nu ne deshidratăm… Simțim cum oboseala celor aproape două săptămâni pe traseu se tot adună… În Blaj am făcut o pauză mai lungă la monumentul de pe Câmpia Libertății.
Ziua 12, Glogoveț – Târnava. Am ajuns la borna de 700 km – jumătatea traseului Via Transilvanica. Yeiii!!!
Ziua 13. De la Mediaș la Târnava am parcurs azi doar 30 de kilometri, o etapă mai scurtă decât zilele trecute, dar exact ce aveam nevoie după atâta pedalat.
Zilele 14 & 15, Mediaș – Mălâncrav – Șapartoc. Luni am început o nouă săptămână (a treia) cu o zi toridă, în care traseul ne-a pus serios la încercare. Pentru mine, Luisa, a fost mai greu și pentru că nu m-am simțit prea bine…
Ziua 16, Șaportoc – Archita. Cel mai important moment al zilei: Borna 500! Am trecut de 900 km și intrăm oficial în countdown spre final.
Ziua 17: Archita – Mărtiniș. Azi am simțit că drumul ne-a oferit o zi mai ușoară, de respiro, cu multă relaxare și timp pentru povești. Am parcurs 46 km și, chiar dacă ne-am mai rătăcit pe drum din cauza marcajelor, am ajuns bine și cu zâmbetul pe buze.
Ziua 18. Am început dimineața cu unul dintre cele mai rapide segmente de până acum: 20 km de drum forestier făcuți într-o oră și jumătate – urcare lentă, dar constantă, printr-o pădure liniștită.
Ne-am oprit apoi în Odorheiu Secuiesc, unde am luat o pauză lungă, de vreo 3 ore. Momentul cel mai impresionant al zilei a fost oprirea la Statuia Inima Lui Iisus de pe Dealul Gordon, jud. Harghita. O apariție impunătoare de unde panorama ne-a lăsat fără cuvinte.
Ziua 19, Lupeni – Sovata. 1.000 de kilometri parcurși pe Via Transilvanica și am trecut și de Borna 400 – asta înseamnă că mai avem mai puțin de 400 km până la final!
Ziua 20, Sovata – Gurghiu. Aproape 60 km pedalați și încă un capitol bifat din aventura noastră pe Via Transilvanica. Astăzi am încheiat Terra Siculorum.
Ziua 22, Jeica – Bistrița Bârgăului. Am ajuns la Borna 200, ceea ce înseamnă că mai avem sub 200 km până la final! Emoția crește cu fiecare pas, iar azi am simțit din plin ce înseamnă ospitalitatea transilvăneană.
Ziua 23, Bistrița Bârgăului – Tășuleasa Social. Azi a fost o tură scurtă și relaxată, cam 25 km, în care am mers mai încet ca să ne bucurăm de peisaje. Munții, liniștea și aerul curat ne-au făcut să trăim ziua într-un ritm calm, cu adevărat de savurat.
Ziua 25, Poiana Negrii – Pasul Mestecăniș.
Sâmbătă, 30 august. Am intrat în Bucovina, frumoasa Bucovină! Am trecut prin Vatra Dornei pe la Borna 100… Ce realizare sa ajungem până aici…
Ziua 26, Pasul Mestecăniș – Vatra Moldoviței.
Duminica, 31 august 2025, penultima zi. A doua zi de Bucovina, frumoasa Bucovină! Am avut emoții ca nu ne vom descurca, toți ne spuneau că va fi foarte greu pe biciclete, dar noi am prins o superputere și chiar a fost OK, nu e prea greu! Daca am putut noi, pot si alții!!!
Sonia BERGER
FOTO: Aventuri pe 2 roți